Opinii

Jurnal de nefumător. Ep. 1

Gata, renunț! Stop, până aici!

Am decis să renunț la țigări. Brusc. Fără țigări electronice, plasturi, pastile sau gumă de mestecat.

Sunt bucuros pentru alegerea făcută! Văd doar avantajele deciziei mele.

Vreau și știu că pot!

Later edit: M-am lăudat degeaba… astăzi nu am reușit… mai încerc și mâine… 🙁

Later edit 2: Mâine, 1 martie, începe o nouă lună, un nou anotimp…. natura renaște! Am strâns destule motive să fac schimbări majore!

Standard
Opinii, Timp liber

Nu prindeți fluturi!

A fost un bătrân pe nume Takahama, iubit de toată lumea din sat. Avea un suflet mare și toată lumea îl aprecia din pentru bunătatea sa.

Vedeți, Takahama ar fi putut fi în viață orice și-ar fi dorit, pentru că era foarte inteligent și priceput și chiar frumos în tinerețe, lucru care putea fi văzut în ciuda chipului său ridat. Dar totuși, el a rămas în sat, având grijă de cimitirul vechi.

Mereu a fost un mister de ce acest bătrân nu avea o soție sau propria sa familie. El stătea singur în coliba de lângă cimitir, unde și-a petrecut anii păstrând locul curat și frumos.

Într-o zi, Takahama era prea slăbit pentru a se ridica din pat. Oamenii care îl vizitau mereu au văzut acest lucru și au cerut ajutor rudelor sale îndepărtate, care locuiau în alt sat – sora și nepotul său.

Când sora și nepotul lui Takahama au venit în casa lui au văzut un fluture alb așezat pe perna bătrânului. Din când în când, fluturele zbura în jurul lui Takahama, uneori chiar așezându-se pe obrajii lui. Acest lucru l-a deranjat pe nepot care a încercat să alunge fluturele, dar delicata fătură albă a continuat să rămână lângă Takahama.

Când a venit vremea și bătrânul și-a dat ultima suflare, fluturașul alb a ieșit din casă și a zburat. Nepotul a urmat fluturele, prin cimitir, până când a ajuns la un mormânt cu numele ”Akiko”, loc unde a dispărut brusc.

Mormântul era foarte vechi, dar era curat și, în jurul mormântului, erau flori proaspete. Nepotul a alergat înapoi în casă și i-a spus mamei sale (sora lui Takahama) tot ce a văzut.

Atunci, mama lui a început să-i spună povestea trecutului bătrânului Takahama.

”Cu mult timp în urmă, când Takahama era tânăr, el a întâlnit o frumoasă fată pe nume Akiko, care trăia în acest sat. S-au îndrăgostit și, în curând, s-au logodit. Aveau în față un viitor minunat ca familie, ei find inteligenți și muncitori. Din nefericire, Akiko a murit cu o zi înainte de nunta lor, iar Takahama a fost devastat.

Când Akiko era încă în viață, i-a promis că va avea grijă de ea ca soț, dar acum că a murit, și-a ținut promisiunea  îngrijindu-i mormântul. De aceea a trăit lângă acest cimitir și tot din acest motiv nu s-a mai îndrăgostit niciodată.”

Fluturele alb era sufletul lui Akiko. Takahama a vizitat mereu mormântul ei, dar când a devenit prea slăbit, a venit ea să-l vadă.

Când a murit Takahama, fluturele Akiko a plecat, pentru că în cele din urmă puteau fi veșnic împreună.

 

(Poveste japoneză)

Standard
Opinii, Timp liber

Pescarule, ce alegi?

Un bancher statea lângă chei, într-un mic sat de coastă, când un pescar își trage barca la mal. În barca erau câțiva pești frumoși. Bancherul îl felicită pentru peștele prins și îl întreabă cât timp i-a luat să-l pescuiască.

– Foarte puțin, a răspuns pescarul.

– De ce nu stai mai mult pe mare să prinzi mai mult pește? a întrebat atunci bancherul.

– Mi-ajunge să-mi întrețin familia, i-a răspuns pescarul.

– Și ce faci în restul timpului? a vrut să știe omul de afaceri.

– Îmi cresc și mă joc cu copiii, iau mereu masa împreună cu soția mea, în fiecare seara mă plimb prin sat, beau un pahar de vin și cânt la chitară cu prietenii. Domnule, am o viata plină și sunt mereu ocupat, a încheiat pescarul.

– Uite, spuse bancherul. Am studiat Economia la Harvard și te pot ajuta. Ar trebui să pescuiești mai mult și cu banii pe care-i câștigi în plus să-ți cumperi o barcă mai mare. Cu ceea ce câștigi de pe urma bărcii mai mari iți poti cumpara câteva bărci și mai târziu chiar o flotă de pescuit. În loc să vinzi peștele prin intermediari, îl poți vinde direct la o fabrică, iar mai tarziu iți poți cumpăra propria fabrică de prelucrare a peștelui. Ai putea astfel controla produsul, procesarea și distribuția. Va trebui să pleci din sat, să te muți în oraș și, mai târziu, în capitală, de unde îți vei conduce afacerea tot mai înfloritoare.

– Si cat va dura să fac toate astea, domnule? întreabă pescarul.

– Vreo 15-20 ani, raspunde bancherul.

– Și apoi?

– Apoi vine partea cea mai bună, râse omul de afaceri. Îți vinzi afacerea și devii foarte bogat! Ai lua câteva milioane….

– Milioane, domnule? se miră pescarul. Și după asta?

– După asta te retragi din afaceri, te muti într-un satuc de pescari pe malul apei și îți crești și te joci cu nepoții, iei mereu masa împreună cu soția ta, în fiecare seara te plimbi prin sat, bei un pahar de vin și cânți la chitară cu prietenii.

 

Deci?

Pescarule, ce alegi?

Standard
Opinii

Soldat român, îti multumesc!

25 octombrie… Ziua Armatei Române

Astăzi cinstesc eroismul lui Vasile Petre, fruntaș. Fruntaș al Armatei Române, Regimentul 4 Dorobanți.

Nu îl cunoașteți… Nici eu nu l-am cunoscut, dar mi-aș fi dorit. I-aș fi spus că este eroul meu și că îi mulțumesc pentru sacrificiul suprem. El a murit pentru mine, pentru noi, pentru țară.

Și-a găsit odihna în cimitirul eroilor din Carei după bătălia zilei de astăzi, de acum 73 de ani.

Am să-l găsesc acolo și îi voi spune toate acestea când îi aprind o lumânare…

Cinste ție, fruntaș Vasile Petre, eroul meu! Închin ție această zi!

Standard